Azi mi-e lene! Sau... Povestea ceasului

Cand am plecat de la birou am plecat cu ganduri gospodaresti: dau fuga in Carrefour iau ceva fructe si legume si fac un "ceva bun" rapid si usor. Mi-am cules omul de la munca si ne-am indreptat spre supermarket, unde "Mosu" (a se citi moasa) a fost trasa de manecutza spre un magazin de ceasuri. Dupa ce admiram in vitrina cateva exponate, il imping de la spate pe Marinu sa intre sa probeze ceva, sa vad ce i-ar place sa aiba.
Atat mi-a trebuit! Si da-i povesti despre ceasuri "ca asta e frumos, e automatic, ca are si ca drege..." ".... da` uite, asta imi place mai mult ca..." si da-i cu vorba cu vanzatoarea, de altfel o tipa destul de bine pregatita ce parea ca stie bine ce-i povesteste omului meu.
Si iaca in magazinul respectiv timpul a zburat pe langa noi fara sa ne dam seama ca poposeam de mai bine de o ora in discutii cu tipa. O femeie tare amabila ce raspundea la subiect avalansei de intrebari a sotului meu. Asa am observat ca Marinica si-a descoperit o noua pasiune. De 2 saptamani sapa si rascoleste internetul cautand informatii despre ceasuri, firme, mecanisme si istoria ceasurilor. Nu s-a putut hotara la un model anume, sau macar sa restranga aria cautarilor. :)) Sper totusi ca la urmatoarea vizita la magazin sa nu vrea ca si azi sa plece acasa cu cel putin 20 de ceasuri, si sa vrea doar 5. :))
Se facuse ora 21.20, programul magazinului se terminase cu 20 min in urma, el nu se dezlipea de acolo. Incepusem sa nu mai am rabdare... ma dureau si picioarele, matele ghioraiau... nu mai aveam stare... Am reusit cu greu sa scot copilul din magazinul de jucarii, si cu putin inainte de inchiderea supermarketului am reusit de am pus pe banda niste fructe si alte cateva bunataturi. Doar ca... m-a cuprins o lene si un somn... Deci lasam pe maine preparatul acelui ceva bun. Azi nu mai am nici un chef!
Noapte buna!

Mere coapte cu migdale si alune

Cum nu m-am saturat cu parsolica Anei, am pus mana pe telefon si am sunat o prietena a carui prieten e bucatar de meserie, si am intrebat ce as putea sa fac bun, dulce si deosebit. Si imi da ideea unor mere coapte de care am vrut sa mancam cu ei la un restaurant. Foarte incantata de ideea omului ascult cu rabdare povestea merelor coapte, notez frumos in minte, multumesc frumos de idee si incep sa cotrobai prin bucatarie dupa cele trebuicioase retetei ca sa ma apuc de construit. Noroc ca aveam tot ce imi trebuia prin casa, ca altfel trebuia sa improvizez :))

Asadar... se iau cateva mere (eu am luat 8), se spala bine, se rup coditele, se taie un capac si se curata in interior de seminte.
Apoi se aseaza frumos pe o tava si se baga in cuptorul incalzit in prealabil. Se da focul la mediu si se lasa 15 minute la copt. Intre timp se iau ceva alune crude, si migdale si se maruntesc in functie de cheful, rabdarea si ustensilele de care dispune fiecare (ori la blender, ori in masina de tocat nuci, ori taiate maruntel).
Eu am folosit blenderul si toate cantitatile le-am pus "la ochi". Dupa ce alunele si migdalele sunt maruntite, se amesteca cu 2 galbenusuri si 2 pachetele de zahar vanilat. Daca vreti mai dulce, se mai poate adauga un pachetel de zahar vanilat sau chiar zahar simplu.
Cat timp se pregateste compozitia, merele sunt semicoapte. Se scot din cuptor, se indeparteaza capacul si se umplu cu compozitie. Mie mi s-a parut ca nu se coc uniform merele si le-am rasucit cu partea mai necoapta spre exterior, apoi le-am bagat inca 25 minute in cuptor. Si a inceput sa miroasa in bucatarie a papa bun...

Detaliu

Pofta buna! :))
P.S. Am uitat sa spun ca am folosit doar compozitia din castronul de sticla. Cea din castronelul verde a ramas neamestecata cu ou si zahar. Poate o folosim maine poimaine la altceva.

P.P.S... Cat timp s-au preparat merele m-am gandit au asa ca mi-ar fi dor de o salata orientala, si ca n-ar strica sa pun cartofeii la fiert laolalta cu morcoveatza, iar separat niste oua. Zis si facut cu atat mai mult cu cat am primit aprobare de la sefu mancator, care ca sa scape de ajutor a fugit la dat cu porcu :) N-am comentat fuga nastrusnicului, ci pe de o parte m-am bucurat ca nu ma incurca prin bucatarie cu matele de la laptop intinse in calea mea. Dupa ce merele au fost gata si am halit 2 pe nerasuflate, am incercat sa trezesc pe Marinica si sa continuam papica. dar hotomanul se apuca de alintat, ma baga si pe mine in plapuma si da-i cu somn si eu 2 ore. :)))
In sfarsit! Rau n-a prins deloc. Ne-am trezit intr-un final si am continuat prepararea salatei orientale, care s-a transformat in salata boeuf (ca tot aveam cele trebuincioase prin casa), iar finalul cam asta a fost :))

Cetateanul turmentat

Ei bine dragii mei, ca tot e febra alegerilor, si campanie electorala, azi facem politica. Da! Politica... un subiect care nu m-a atras foarte mult, dar pe care tatal meu (Dzeu sa-l odihneasca) ni-l baga fortat in casa zi de zi. In casa parintilor mei (din cauza lu` taica-miu) nu se rata nici o emisiune politica, nici un buletin de stiri... Uneori se vedeau chiar si in reluare. Asa se face ca am fost martora in fata televizorului la aproape toate evenimentele politice ale tarii din 89 incoace. Imi amintesc momentul in care in decembrie `89 s-a intrerupt emisia televiziunii nationale si au fost difuzate pe post primele imagini din revolutie, imi amintesc mineriadele... imi amintesc iuresul si haosul provocat de mineri in Bucuresti si la Cozia... imi amintesc zambaretul conducator care multumea prostimii "ca ati aparat DEMOCRATIA" si ca au "demonstrat inca o data ca sunt o forta in tara asta"... Sunt imagini care s-au imprimat adanc in memoria unui copil de 10-11 ani care nu intelegea de ce se bat si se impusca oamenii aia la televizor...
Am fost martora (tot la TV) a intrarii Romaniei in NATO, apoi in UE... martora la campanii electorale in care in loc sa se prezinte publicului alegator platformele electorale, erau umplute de jigniri si acuze din partea si la adresa tuturor candidatilor. Campanii electorale umplute de mizerii menite sa discrediteze un candidat sau altul.
Nici aceasta campanie electorala nu a scapat de astfel de practici pe care nu le-am vazut prin alte tari. In campania din primul tur am avut parte de discutii violente si inacceptabile (ca si limbaj) de candidat la presendentia amaratei noastre Romanici. Mi se pare inpardonabil sa scuipi cu nesat un candidat, sa il faci albie de porci ca apoi cand pierzi trenul spre Cotroceni sa te aliezi cu el, sa faci tratate si aliante, sa i te alaturi si sa il sustii in doborarea celuilalt candidat.
Si pentru ca asa e la noi, (natia de politician se face frate cu dracu, cu "nesimtitu si mincinosu") in speranta ca va prinde un ciolan de ros, si mai ales pentru ca argumentele pertinente s-au epuizat, se arunca cu gunoi. Daca acest gunoi e fabricat sau nu, asta ramane la judecata tzugulanului roman... Tzugulan infometat, fara casa (si cu putine sanse de a-si lua vreodata una fara sa se ingloade in datorii la banci), amenintat de criza mondiala (ca patronul strain sau de-al lui isi restrange activitatea ca nu mai are bani) si satul de mizeria din ograda lui.
Dupa parerea mea, aceasta gulguta e o mizerabila incercare de a elimina din joc un candidat, iar gulguta aruncata deja face valuri in mass media interantionala, lucru nu foarte incantator pentru taricica noastra. In final, tot Romanica pierde. Adica noi, tzugulanii.
Pentru mine, acest atac cu gunoi impotriva lui Basescu reprezinta un mare minus pentru cei ce au lansat atacul si totodata un categoric si mare vot de neincredere sustinatorilor atacului.
Nu stiu voi, dar Eu, cetateanul turmentat m-am hotarat definitiv cu cine votez.

Sa aveti o seara faina!

Poza verzei

Ei bine, si pentru ca am promis, vine si poza cu varzuca incropita ieri pe la 2 noaptea (sau azi pe la 2 dimineata :)) ). Nu e foarte estetica, dar garantez ca e foarte buna.

Um? Simtiti si voi mireasma ce a umplut toata casa? :)))

Ma veti ierta ca am facut o noua postare pe acelasi subiect, dar inca nu sunt familiarizata cu toate optiunile blogului :D Voi invata exersand :)

Varza la cuptor de la Ana

Acum o ora ma delectam pe blogul dragei mele Ana si mi s-a facut teribil de pofta de varza la cuptor. Cu 2 zile in urma luasem de la piata o varza de vreo 4 kg si niste costita afumata, cu gandul ca voi face in weekend. Dar de unde... Dupa ce am balit bine la placintele ei, circumvolutiunile au comandat la matz sa fac scandal ca vrea si el varza. Asa ca mai mult am alergat catre bucatarie si am pus repede repede in oala varza taiata fidelutza (mai mare ca e destul de tarziu si rezerva de rabdare e pe terminate), un ardei rosu si 7 -8 rosii. In plus fata de reteta Anei am adaugat costita taiata, ceva mai multa apa si putin busuioc pe langa cimbru.
Si pentru ca oala mea nu a incaput in cuptor, am pus frumos oala cu toate astea pe ochil de la aragaz.
Cu ajutorul lopatelelor semiadormite, m-am miscat destul de repede si acum incepe sa se fiarba amestecul ala si raspandeste in casa un miros de ma da pe spate. Precum spunea si Tasha si Ana, daca as putea posta si mirosul cred ca v-ati teleporta toti la mine ;))
Revin maine cu poza la ce a iesit.